
Stai acasă cu copilul? Ești în vacanță!
Am auzit asta destul de des, așa că am decis să abordez subiectul.
Am observat că cine spune asta, ori e foarte tânăr și/sau n-are copii (și nicio idee despre ce ar putea să însemne asta) sau n-a prea stat cu proprii copii – că mai sunt și cazuri din astea.
Dacă ești în categoria celor care gândesc asta, te sfătuiesc măcar să n-o mai spui.
Nu de alta, dar s-ar putea să te trezești cu o cafea, o roșie sau o nicovală în cap, de la ăia care stau cu copiii acasă și nu se simt chiar ca în vacanță (deși, poate, la fel ca tine, și ei credeau că asta îi așteaptă).
În vacanță nu te trezești de 10 ori pe noapte.
În vacanță nu robotești toată ziua.
În vacanță ții minte dacă ai mâncat sau dacă ai fost la baie.
În vacanță mai și stai.
Destul de surprinzător, statul acasă cu un copil mic presupune destul de puțin stat.
Mai spre deloc. Poate când stă el ,cum ar veni când doarme, doar că poate vrei să faci și tu altceva, că doar până atunci ai stat cu copilul. Și când spun altceva nu vă gândiți la ceva nebunesc. Vorbesc despre mers la toaletă, înfulecat ceva sau făcut un duș. Poate și niște rufe sau niște vase sau o mâncare dacă doarme destul – în niciun caz toate o dată.
Dar ești în parc toată ziua!
Hahaha. Da, sunt în parc toată ziua. M-ați prins! Cum de mă plâng când eu sunt în parc toată ziua. În timp ce alții sunt la muncă. De fapt, mersul în parc nu e chiar toată ziua, dar e absolut necesar ca să nu se lase cu sânge pe pereți.
Când e mic afară doarme inevitabil (yes!), când e mai mare trebuie să-și consume undeva energia, că obosești și tu să tot păzești prizele, dulapurile și tot ce ar putea dărâma pe el. Așa că vrând-nevrând e indicat să-l scoți afară, chiar dacă ai mai avea treabă în casă.
Așa că da. Schimbă copilul, fă-i mâncare, dă-i mâncare, joacă-te cu el, scoate-l afară, schimbă-l, culcă-l, schimbă-l iar, fă-i mâncare, dă-i mâncare, scoate-l afară, culcă-l, fă-i mâncare, dă-i mâncare, joacă-te cu el, spală-l culcă-l, hrănește-l și peste noapte, trezește-te de câte ori plânge și adoarme-l la loc.
Asta ar fi pe scurt. Și în acest timp, spală-i hăinuțele, că se murdăresc des, strânge de o mie de ori toate cele și, pentru că tot ești acasă, fă curat, fă mâncare, calcă și ai grijă și de casă și de tine.
O adevărată vacanță, nu?
A, și dintre lucrurile pe care ți le spun ceilalți, preferata mea este: ”dormi când doarme copilul”. La egalitate cu: ”și ce faceți voi tată ziua, nu vă plictisiți?!”
Serios acum, îngrijitul unui copil este un job full-time care te solicită destul de mult. Și uneori pare că nu ieși niciodată din tură. Orice ajutor, cât de mic, din partea familie este mai mult decât bine-venit.
Cu toate astea, recompensa este însă una care șterge toate greutățile. Și aceea este timpul cu copilul tău. Să-l vezi cum crește, cum se dezvoltă de la zi la zi, să-i vezi iubirea în ochișori, toate astea sunt extraordinare.
Eu personal, mă simt foarte recunoscătoare pentru această perioadă, foarte frumoasă și grea în aceeași măsură. Dar dacă nu aș avea ajutorul părinților și al soțului, mi-ar fi mult mai greu. Mi se pare vital să poți avea o pauză din când în când. Să poți să te duci la sală o oră de două ori pe săptămână, să poți să ieși la un film sau la o piesă de teatru într-o seară, să mai ai parte de puțin timp în doi – chiar cred că aș lua-o razna fără astea.
Tu ce părere ai despre statul acasă cu un copil mic? Ai trecut prin asta?

Comments
Nu am copii, dar nu cred că dacă stai acasă, ești în vacanță. Chiar și fără copii, acasă e foarte mult de muncă. Asta dacă vrei. Dacă nu, te trezești dis-de-dimineață să ai mai mult timp de stat degeaba.
Doar cine nu are copii poate sa creada ca te odihnesti cand stai cu ei acasa :-))))
Asa e :)) am zis să-i avertizez si pe ei
Haha, asa e
Bravo Raluca, ai pus punctul pe I, sunt mulți care cred ca statul acasă cu copilul e o minivacanta! Ai subliniat foarte bine toate aspectele mai puțin plăcute sau mai dificile ale unei astfel de "șederi"
Da..asta am urmarit. Avem inca multe prejudecăți, eu una așa simt..
Foarte frumos articolul tau,ma bucur ca ai scris deapre asta! Desi nu am copii,stiu de la alte persoane cat este de greu si cum toata lumea crede ca ei stau degeaba,acasa.
Nu am trecut încă prin asta. Dar sunt total de acord cu tine pentru că am prietene și în familie mame cu copii mici.
Da, exact la asta am vrut sa atrag atentia. Sa incercam un pic sa intelegem înainte de a o pune o eticheta 🙂
Ma bucur ca imcerci sa te pui în pielea lor si sa întelegi. E într-adevăr greu, dar este frumos.
L-am citit și aseară de pe Facebook și ți-am dat întru totul dreptate! Foarte bine spus!
Nu am copii, dar dacă se ivește ocazia să stau cu vreun nepoțel, simt că îmi pierd rezervele de energie rapid, deci sunt de acord cu articolul tău!!
Deși nu sunt mamă, am multe prietene care sunt. Și știu din experienta lor că nu e deloc ușor.
Copilul meu a crescut dar n-am uitat nici grijile, nici nesomnul meu și nici năzdrăvăniile !
Ce tare esti! Multumesc!
Da…așa este, sunt greu de uitat 🙂 dar și rezultatul cred că este pe măsură
Au foarte multă energie, mai multă decât noi 🙂
Abia cand l-am lasat pe sot cu pustiul o zi a inceput sa ma inteleaga cu adevarat, pana atunci credea ca huzuresc si nu mai pot de bine. In schimb, eu ma bucur de iubire multa din partea micutului si asta compenseza tot.
Si ai uitat de barbati. Si ei zic aceleasi lucruri. Au impresia ca mancarea, curatenia, calcatul rufelor si ordinea in casa le face o zana ce apare cand noi dormim cand ne dorm
Copiii! Perfect adevarat tot ce ai spus
Nu am copii, însă știu ce presupune a sta acasă cu cei mici. Îmi pare rău că lumea subestimează meseria/profesia/vocația de mamă. E o artă și o provocare să crești un suflet.
Eu am gemeni si zero ajutor. Deci ce spui tu acolo cu ajutor de la familie, film, teatru… eu le vad numai pe YouTube sau Netflix
Da, asa este, ma bucur că înțelegi, mi-aș dori ca mai mulți oameni să aibă aceeași empatie 🙂
Da, ăsta este testul întotdeauna 🙂 și soțul meu înțelege asta de fiecare dată 🙂
:)) da, așa e. Mi-aș dori și eu o zână din asta :))
Oh, îmi închipui că e tare greu, mai ales cu doi micuți în același timp. Dar puțin timp pentru tine e mereu binevenit :* chiar și pentru un serial pe Netflix.
Nu o puteam spune mai frumos decât tine!
Hei, stii cum e, pana nu vezi, nu crezi. Insa exista persoane care fac diverse replici din rautate. Si cu cat esti mai obosit, cu atat te dor mai mult cuvintele lor.
Recunosc că nu știu cum este viața cu un copil mic, dar o am ca exemplu pe surioara mea, care zi de zi se luptă să supraviețuiască cu cel mic de 1 anișor. Îți urez multă răbdare și spor! 😀
Am avut si eu o vacanta din aceasta de vreo 3 ani. prima zi la job mi s a parut cea mai usoara ever (bine, in afara de dorul de copii si de griji).
Da, asa e. Pana la urma nici n-ar trebui sa doara, dar parca nici să fim rai gratuit.
Da..te inteleg perfect. Si eu am sentimente amestecate. Uneori parca as incepe mai repede alteori ma gandesc ca mai bine stau toata perioada..
Tot e bine ca ai un exemplu asa de apropiat, stii la ce sa te astepti 🙂 multumesc la fel