Am văzut în ultima vreme foarte multe păreri pozitive, foarte multe comentarii impresionate despre acest film, note mari și tot tacâmul, mai era și legat de seria Batman – ce mai! trebuia sa fie ceva de capul lui – m-am gândit eu.

Așa că m-am dus împreună cu soțul meu, care mi-a dat voie sa aleg eu filmul de data asta, după ce acum două săptămâni am fost la ”Ad astra”- foarte plictisitor după părerea mea dar cel puțin era cu Brad Pitt. Îmi place mult Brad Pitt, mi-a plăcut mereu, mi se pare că transmite mult.

Așa, deci Joker. Un film urât și trist despre condiția umană, despre fragilitate psihică și boală mintală.

Începutul mi s-a părut foarte plictisitor, trist și greoi. Eroul principal, Arthur, duce o viață săracă alături de mama lui, este angajat ca și clovn și îndură multe nedreptăți, deși el este un om decent – doar puțin ciudat în acest punct. Și-ar dori să fie comediant și visează la asta mult.

Trebuie să spun că mă așteptam la o poveste de genul ce l-a determinat pe Joker să devină Joker – ceea ce a și fost într-un fel, mai ales în partea a doua a filmului.

Filmul are multe momente care se dovedesc că există doar în mintea lui Arthur și nicidecum în realitate. Până la urmă, el este un om bolnav, chiar și râsul său faimos și specific este dat tot de o tulburare psihică.

Acțiunile lui Arthur stârnesc o adevărată mișcare în orașul Gotham, fără ca el să fi intenționat acest lucru – pur și simplu izbucnește sub toată frustrarea acumulată de-a lungul anilor, iar Joker-ul devine un erou.

În film apare Robert De Niro, ceea ce, trebuie să recunosc, a fost o surpriză plăcută. Dar per total este o peliculă foarte sângeroasă și cu multe cadre urâte, violente sau la care mi-am pus pur și simplu mâinile la ochi.

Deși înțeleg povestea și perspectiva nouă pe care o aduce în povestea lui Batman, mie nu mi-a plăcut această peliculă. 

Voi ați fost la Joker?