Ultimele 3 luni au fost cu totul ieșite din comun și nimic nu ne-a pregătit pentru ele. Timpul a trecut parcă zburând iar acum ne aflăm într-o perioadă de relaxare în care, încet-încet, revenim mai aproape de ”normal” și seamănă mai mult cu ”ce era înainte”.

A fost o perioadă pe care nimeni nu a prevăzut-o și care a luat o planetă întreagă prin surprindere, la propriu. Lucrurile normale, ca vizitatul rudelor, întâlnirile cu prietenii, mersul la cumpărături, mersul la serviciu – toate s-au schimbat. Noi ne-am schimbat felul de a trăi și felul de interacționa. În timpul acesta, în aproape 2 luni de izolare, am avut poate momente mai ușoare, în care ne-am bucurat de lucrurile bune, familia noastră, timpul de care am beneficiat deodată ca de o resursă prețioasă și neștiută, căminul nostru, dar și momente mai dificile în care am fost frustrați că nu putem face un lucru sau altul, îngrijorați de situația mondială, anxioși în ceea ce privește viitorul și uneori deprimați de perspectiva unei izolări fără dată de expirare.

Ca înainte nu știm sigur când va mai fi sau dacă va mai fi – deși eu sunt optimistă, cred că și asta va trece. Cu toate astea, pandemia a venit, pentru fiecare, și cu lecții de învățat. Eu vreau să împărtășesc cu voi câteva lucruri pe care le-am conștientizat mai mult în această perioadă.

Restul articolului îl găsiți pe blogul lui Răzvan, care mi-a oferit oportunitatea de a scrie acest guest post – iar pentru asta îi sunt recunoscătoare 🙂