“Unde ai dispărut, Bernardette” este o carte foarte simpatică și scrisă cu multă, multă imaginație de autoarea Maria Semple.

Mai mult decât atât, povestea este formată din numeroase documente (mail-uri, scrisori, bilețele, declarații, rapoarte) pe care suntem invitați să le parcurgem, mai mult sau mai puțin cronologic, ca apoi să rezolvăm misterul dispariției lui Bernadette – ca pe un mare puzzle.

Povestea începe în ploiosul Seattle unde facem cunoștință cu Bernadette Fox, Elgie Branch și fiica lor, Bee. Elgie lucrează la Microsoft, Bernadette este arhitectă și momentan casnică iar Bee are 15 ani și își dorește să plece la o școală cu internat.

Părinții i-au promis lui Bee că dacă va avea 10 pe linie tot anul școlar, va primi orice își va dori. Iar Bee își dorește nici mai mult nici mai puțin decât o excursie în Antarctica, dorință pe care părinții ei trebuie să i-o îndeplinească.

Încet încet, povestea lui Bernadette Fox ni se dezvăluie. Aflăm despre cariera ei strălucită ca tânără arhitectă dar și despre decizia ei de a nu mai practica aceasta meserie și a se retrage în Seattle, despre greutățile pe care le are în a se integra în comunitate și despre problemele ei cu soțul și copiii.

La un moment dat, Bernadette pare că a pierdut controlul. Conflictele cu vecina Audrey degenerează, casa în care  familia locuiește pare că se va dărma pe ei, Elgie este îngrijorat pentru sănătatea ei mintală și cheamă niște specialiști pentru a o evalua, iar agenții FBI intra pe fir pentru a investiga o mare fraudă. Și ce legătură are mafia rusească cu toate astea?!

Vă spun, este o carte care debordează de fantezie.

Iar toate astea se petrec cu o zi înainte de plecarea în Antarctica și, în mijlocului acestui dezastru, se întâmplă ceva. Bernadette dispare fără urmă. Literalmente fără nicio urmă.

Acesta a fost momentul din care nu am mai putut lăsa pur și simplu cartea din mână. E o poveste care te ține cu sufletul la gură, scrisă cu extrem de multă imaginatie și cu foarte multe detalii care o fac extrem de credibilă.

Mi-a plăcut mult acesta cărticică, este plină de “de toate”: duioșie, tandrețe, îndoială, iubire, egoism, orgolii, trădare. Explorează cu finețe relațiile dintre oameni, relația mamă-fiică dar și pe cea dintre soți și chiar dintre vecini.

Există și o ecranizare a acestui roman,pe care am vizionat-o și despre care am scris aici.

Cartea însă mi-a plăcut mai tare: a fost mult mai intensă și imprevizibilă.

Tu ai citit-o până acum?