Minimalism

Arta rafinamentului

Vreau să vă spun din start că această cărticică, numită sugestiv ”Arta rafinamentului”, nu este una pe care să o citești o dată și să o uiți apoi prin bibliotecă sau să o dai mai departe după ce ai finalizat lectura.

Deși se parcurge cu rapiditate, aceasta este o carte pe care vei dori să o păstrezi aproape de sufletul tău (eventual pe noptieră) și să o recitești în clipele de răgaz sau atunci când simți nevoia de puțină inspirație. Pentru că, așa cum frumos spune autoarea, rafinamentul este ceva care se simte, se învață, se educă și se lasă moștenire.

Cu autoarea Dominique Loreau am făcut cunoștință acum mulți ani, atunci când am citit, chiar în limba franceză, cartea ei ”Arta simplității”. Mi-a rămas în suflet pentru că a fost una dintre primele mele lecturi în ceea ce privește minimalismul, pe care am parcurs-o relativ aproape în același timp cu ”Magia Ordinii” – cartea lui Marie Kondo, care mi-a dat impulsul de a porni pe acest drum și a integra principiile acestui curent în viața mea de zi cu zi.

Când mai puțin ne oferă de fapt mai mult

Dominique Loreau este deosebită în ochii mei pentru percepția sa proaspătă și viziunea ei asupra lumii. Ea este o franțuzoaică mutată în Japonia, care s-a îndrăgostit iremediabil de valorile acestui popor și care ”propovăduiește” minimalismul, eleganța naturală și rafinamentul, dincolo de consumerismul exagerat practicat în zilele noastre.

Ea s-a stabilit în Țara Soarelui-Răsare acum peste douăzeci de ani și este absolut pătrunsă de modul de viață al locuitorilor din țara sa de adopție, ce se bazează pe principiul Moins por plus (”Mai puțin este mai mult”, tradus în limba română), aplicat în toate domeniile, de la materie până la spirit. Mă fascinează cum eleganța sa nativă franțuzească se îmbină cu funcționalitatea și disciplina japoneză – creând o viziune unică a conceptului de rafinament.

Autoarea ne îndeamnă să ne re-orientăm spre ceea ce contează, să ne uităm mai mult în interior și mai puțin în exterior, să ne oprim din cumpărăturile compulsive, să ne golim șifonierul, să ne îngrijim mai mult, să mâncăm frugal și să ne bucurăm spiritul mai mult. Ea susține, de asemenea, că dacă ne simțim bine chez nous (la noi acasă) ne putem simți mai fericiți en nous (în interiorul noi).

Dar ce este luxul de fapt?

În cartea sa, ”Arta rafinamentului”, autoarea pune la îndoială semnificația luxului și este pornită să găsească răspunsuri noi. Ce înseamnă luxul de fapt? Să fie vorba doar despre averi, bani, abundență, belșug, rafinament, strălucire, extravaganță? Sau mai degrabă să însemne timp, libertate, pasiune, nonșalanță?

Ei bine, luxul este puțin din fiecare și de cele mai multe ori are puțin de-a face cu brand-uri cunoscute ci mai degrabă cu simțul valorilor, cu bunul-gust și o anumită manieră de a concepe viața.

Practic, ea ne îndeamnă să renunțăm la multe dintre obiectele care ne aglomerează viața și generează constrângeri inutile și epuizare, pentru că asta înseamnă a ne elibera și a trăi mai fericiți.

Această carte ne prezintă multe exemple de persoane care trăiesc o viață rafinată, fiecare în modul său personal. Pentru cineva, poate însemna să aibă cât mai puține posesiuni personale, fiind în acest mod liber să cutreiere lumea sau să trăiască pur și simplu fără constrângeri. Pentru altă persoană, poate înseamna a trăi simplu pentru a strânge bani ca să-și urmeze un vis măreț.

Ea ne face cunoștință și cu conceptul japonez iki, care înseamnă distincție rafinată, eleganță naturală condimentată cu un strop (doar un strop!) de îndrăzneală, de sinceritate. Ca să ne facem o imagine mai clară despre ce înseamnă iki este de ajuns să aflăm că acesta era idealul estetic la care aspirau gheișele.

În concluzie…

Cum am spus și la început, aceasta nu este doar o carte pe care o recomand dacă te interesează să-ți îmbunătățești existența și să explorezi un mod nou de a privi viața dar și una pe care o voi păstra alături și pe care o voi reciti pentru a reîmprospăta informațiile din ea și pentru a integra mai bine aceste idei în stilul meu de viață.

Dominique Loreau este una dintre autoarele mele preferate în ceea ce privește traiul simplu și o consider unică pentru abordarea sa. Tu ai citit până acum vreo carte de-a ei? Iar dacă da, ce impresie ți-a lăsat?