Minimalism

Cum minimalismul mi-a transformat dressing-ul

Cine a mai poposit pe acest blog știe deja că sunt un om pasionat de dezvoltare personală și în general sunt foarte interesată de îmbunătățirea continuă a propriei mele persoane. Unul dintre ”efectele secundare” ale acestei mari pasiuni este chiar acest blog, pe care l-am creat pentru a-mi exersa vocea, pentru a-mi exprima opiniile și pentru a dezgropa un vechi talent al meu, care este scrisul.

Am pornit pe acest drum cu mai bine de 4 ani în urmă iar călătoria m-a condus pe drumuri foarte interesante și m-a ajutat să-mi descopăr și alte interese neștiute până atunci, cum ar fi minimalismul.

Despre el voiam să vorbesc (iar!) azi pentru că mi-a simplificat viața în moduri nebănuite iar dacă aruncați un ochi peste articolele din această categorie, veți afla mai multe despre cum s-a întâmplat asta.

Minimalismul – leacul pentru ”n-am nimic de îmbrăcat”

Minimalismul este, până la urmă, mai multe decât o modă sau un curent, este un mindset iar odată ce am început să-l aplic, diferența s-a văzut în casă, în inbox, în deciziile pe care le iau și chiar în…dulap.

Când eram puștoaică, idolul meu era Carrie Bradshaw. Știți voi, eroina din serialul Sex and the city, care avea cei mai grozavi pantofi, păstra în micul ei apartament ținute din anii 80 pe care nu știa dacă le va mai purta vreodată și își folosea cuptorul ca spațiu de depozitare pentru pulovere. Ca și ea, eram obsedată să am cât mai mulți pantofi cu toc înalt, haine frumoase și visam să am și eu într-o zi un dressing demn de Ducesa de Cambridge, cel puțin.

În consecință, pe vremea aceea, îmi cumpăram des haine și accesorii, aveam un dulap plin în care păstram totul și cu toate astea, nu aveam niciodată nimic de îmbrăcat. Vă este cumva cunoscut sentimentul acesta?

Zilele acestea sunt cu atât mai amuzată când îmi amintesc de acele vremuri de mult apuse pentru mine, fiindcă am ocazia să experimentez acest lucru cu fiica mea de 4 ani care deseori stă în mijlocul unui morman de rochițe și hăinuțe și îmi spune senină: n-am cu ce să mă îmbrac!

Pentru mine însă, minimalismul a rezolvat această problemă pentru că m-a făcut să îmi discern mai bine alegerile și obiceiurile.

Minimalismul nu înseamnă mereu mai puțin

Deși poate părea contraintuitiv, minimalismul nu înseamnă neapărat mai puțin sau mai ieftin, nici măcar când vine vorba despre haine sau accesorii. Altfel spus, deși este necesar să triem obiectele și să păstrăm doar ceea ce ne place și ne vine bine, nu înseamnă neapărat că ne vom opri de tot din cumpărat sau că vom vâna doar ofertele speciale, cumpărând numai când sunt reduceri.

Uneori, pe acest drum, am început să fac alegeri mai costisitoare dar mai calitative, să înlocuiesc obiecte în stare încă bună dar care nu îmi mai plăceau și nu îmi mai dădeau o stare de bine și să renunț la oferte avantajoase în favoarea obiectelor vestimentare cu preț întreg – dacă pe acelea mi le doream cu adevărat.

Reguli pe care le aplic

Cred cu tărie că minimalismul este diferit pentru fiecare și suntem liberi să ne facem propriile reguli. Nu cred în regulile care spun că trebuie să ai X obiecte din fiecare categorie și nici în cele care interzic tot felul de lucruri, cum ar fi să ai plante decorative. Am doar câteva principii pe care le urmez, pentru că ele mi se potrivesc și se pliază stilului meu de viață.

Prima regulă ar fi că nu arunc niciodată obiectele altcuiva. Nu fac decluttering în obiectele care nu sunt ale mele, nici ale soțului și nici ale copilului. Deja fetița mea este mare și știe că este ok să dăm ce nu ne mai folosește. Ne-am făcut un obicei din a dona altor copii hainele care ne-au rămas mici dar nu fac niciodată asta fără să o întreb înainte dacă este de acord și fără să sortăm obiectele împreună.

A doua este regula lui one in, one out. Adică, atunci când îmi achiziționez ceva nou, ceva vechi din acea categorie trebuie să plece. Dacă mi-am schimbat geaca și am una nouă, cea veche va fi donată – ați prins voi ideea.

A treia regulă care îmi place este să mă gândesc de mai multe ori înainte să cumpăr. Îmi caut haine sau pantofi pe Imperio, de exemplu, doar dacă am nevoie de ceva anume, nu din plictiseală și niciodată nu decid pe loc. Analizez mai multe opțiuni și dacă am ales ceva, îmi dau vreo două zile de gândire, să văd dacă nu mă răzgândesc.

Concret, cum s-a transformat dressing-ul meu?

Evident, am mai puține haine acum decât cu 10 ani în urmă, să spunem. De-a lungul anilor am donat și am aruncat fără să cumpăr în loc mereu ceva în ,loc, pentru că nu aveam nevoie de atât de multe obiecte vestimentare. Apoi, hainele mele au devenit mai calitative și mai potrivite ocaziilor care se impun.

Știu exact ce am în dulap, cu ce se asortează și unde mă pot îmbrăca așa. Deseori, am timp să și calc mare parte din haine așa că ele sunt gata de purtat în majoritatea timpului.

Nu mai păstrez decât hainele care mi se potrivesc la momentul actual, nu am măsuri de rezervă și nici nu mai păstrez nimic de frica lui ”poate îmi va trebui într-o zi”. De exemplu, recent am donat toate hainele de gravidă pentru că sarcina s-a terminat iar eu am revenit (aproape) la normal, așa că misiunea lor s-a încheiat în viața mea și le-am putut da mai departe, să se folosească de ele cineva care are nevoie acum.

Cum am mai spus pe acest canal, minimalismul nu este răspunsul universal la toate problemele, dar el te poate ajuta să-ți transformi și să-ți simplifici mai multe arii din viață, printre care si dressingul.

Tu ce părere ai despre minimalismul aplicat în garderobă și stil vestimentar?

Sursă foto de copertă: Canva.com