Lucy Whittaker a făcut ceva rău și de aceea ea știe că trebuie să părăsească Londra înainte ca numele să i se regăsească pe primele pagini ale ziarelor și în topul motoarelor de căutare. Prinsă în mijlocul unui scandal cu fostul ei iubit însurat, nu prea are de ales când prietena ei cea mai bună, Bill, îi povestește despre oportunitatea de a merge în Toscana, pentru a se ocupa de curățenia unui conac căzut în uitare, pe numele Barbarossa.

Lucy acceptă cu îndoială acest job și merge în Italia pentru a lucra pentru Vivien Lockhart, o fostă actriță, cândva faimoasă dar acum în vârstă și bolnavă. Ajunsă acolo, ea constată că vechiul castel dar și proprietara lui, au foarte multe secrete, toate terifiante.

Un roman interesant, plin de mister și cu accente gotice puternice. Pe parcusrul lecturii, multe pasaje mi-au amintit de o altă lectură dragă mine, seria gotică ”Florile de la mansardă” de V.C Andrews. Acest roman are cinci volume pe care le-am citit cu mare drag cu patru ani în urmă și, din păcate, recenziile lor n-au mai ajuns pe acest blog când am făcut transferul blogului de pe domeniul gratuit.

Promit să remediez acest aspect cât de curând, chiar acum vizionez ecranizarea acestui roman din 2014, despre care o să scriu în curând, într-un articol nou. Până atunci, în chip de consolare, vă las trailerul aici.

Revenind la ”Fantomele trecutului” este chiar o lectură fantomatică, plină de enigme. Dacă în anul 2016 o întâlnim pe Lucy și îi depănăm povestea, în paralel se desfășoară povestea lui Vivien, care începe în anii 70, pe vremea când era o simplă adolescentă dintr-o familie sudistă foarte religioasă.

Poveștile celor două femei ajung până în punctul de a se întrepătrunde și atunci toate evenimentele din trecut se lămuresc și secretele ies la iveală.

Ce faptă teribilă a comis Lucy de trebuie să fugă de consecințe?
Va veni iubitul ei după ea, așa cum speră?
De ce este Adalina, angajata lui Vivien, atât de sobră și secretoasă?
De ce toată lumea din comunitate vorbește în șoaptă despre tragediile petrecute le castelul Barbarossa?
Și ce vrea Max, străinul italian, care îi cere lui Lucy ajutorul pentru a descoperi ce s-a întîmplat de fapt cu mășusa lui, Lili?

Un roman captivant și o lectură interesantă, în ciuda unor descrieri cam prea lapidare pentru gustul meu și a stilului în care este scris care, pe alocuri, pare ”repezit”. Mi-au plăcut foarte mult pasejele despre cariera lui Vivien la Hollywood și m-a făcut să visez cu ochii deschiși la anii 70-80 – perioadă pentru care, deși n-am trăit în ea, am o mare slăbiciune.

Iar acum, la final, aș vrea să îți mulțumesc pentru că m-ai citit până aici și să te întreb: tu ce mai citești acum?

Sursă foto de copertă: Canva.com