Suntem în 1946 și Grace este o văduvă de război care se află temporar la New York, unde muncește și trăiește într-un apartament mizer. Aflându-se în gara Grand Central, după o noapte în oraș și deja în întârziere la serviciu, ea găsește o valiză care îi atrage atenția. Cum nimeni nu o revendică, ea și-o însușește și găsește acolo fotografii cu mai multe fete. Pe spatele fiecărei fotografii se află un nume, Josie, Marie, Maureen dar toate acestea nu îi spun nimic lui Grace.

Bănuind că în spatele chipurilor se află o poveste care merită spusă, Grace încearcă să investigheze însă autoritățile nu o ajută și trebuie să înainteze pe cont propriu.

Doi ani mai devreme, în 1944, povestea ne poartă la Londra unde o întâlnim pe Eleanor Trigg, de origine poloneză, care lucrează ca secretară pentru Direcția de Operațiuni Speciale. Datorită talentelor ei, avansează și chiar i se dă pe mână o operațiune secretă care are ca misiune trimiterea de agente în Franța ocupată care să efectueze transmisiuni radio și care să saboteze acțiunile germanilor.

Una dintre agentele pe care le recrutează este Marie Roux, o mamă singură care muncește la Londra în timp ce fiica ei, Tess, trăiește la țară cu mătușa ei, unde este mai în siguranță. Ultimul ei gând este că va ajunge vreodată să fie spioană însă banii și gândul că poate contribui la o lume mai bună pentru Tess, o vor face să se răzgândească.

”Fetele dispărute din Paris” este o carte fascinantă și uluitoare care spune o poveste mai puțin știută, aceea a agentelor care au făcut posibile multe misiuni și, în final, victoria Aliaților. Bazată pe fapte reale și istorisită cu mult talent, pentru că autoarea îmbină de minune istoria cu ficțiunea, această poveste cu spioni este una interesantă și plăcută de citit.

Ea ne poartă în SUA postbelică, în Anglia și apoi Franța ocupată, ba chiar și în Germania și Elveția pentru a afla într-un final, ce s-a întâmplat cu agentele din direcția de operațiuni speciale adică, cu fetele dispărute din Paris.

Sursă foto de copertă: Canva.com