Ganduri / Parenting

Despre trendul childfree – de ce nu mai vor oamenii să aibă copii – partea a doua

Mi-am dorit să scriu un articol despre curentul childfree by choice și am cerut ajutorul comunității de bloggeri. Răspunsurile lor au fost grozave și am rezonat cu ele aproape total, drept pentru care am scris un articol dedicat pe acest subiect (primul articol îl găsiți aici).

Și fiindcă subiectul s-a dovedit a fi mult mai complex și mai stufos decât am crezut eu inițial, am hotărât să îl ”sparg” în două articole separate. În primul, am discutat despre diversele motive care îi determină pe oamani să nu mai ia în considerare varianta de a fi părinți.

Cel mai important dintre ele, fiind faptul că astăzi avem, spre deosebire de buncii și străbunicii noștri, posbilitatea de a alege ce vrem să facem. Generațiile din urmă au avut copii pentru că ”așa trebuie” sau pentru că așa a fost, nu au avut de ales și, uneori, poate nici n-au vrut neapărat să-și dedice viețile creșterii altor ființe. Ceea ce ne duce la al doilea motiv, faptul că nu toată lumea este făcută să fie părinte – iar asta este ok. Al treilea motiv care a apărut în articolul precedent este că mulți oameni preferă să aibă alte priorități azi, cum ar fi cariera, călătoriile sau propria persoană – nimic rău în asta.

Astăzi, vreau să explorăm mai departe motivele pentru care oamenii aleg să nu aibă urmași.

Unii preferă să adopte

”Eu partea maternă nu am simțit o niciodată cu adevărat! Cu toate acestea, visez de ceva ani sa adopt un copil. Nu știu de ce… iar lucrurile se leagă in așa fel, încât un copil al meu nu voi putea avea niciodată, dar adoptia da, rămâne o varianta. Vom face asta însă in momentul in care vom fi convinși ca ne putem asuma aceasta responsabilitate din toate punctele de vedere. Pana atunci mai am multe de înfruntat dpdv fizic astfel încât sa nu fiu o povara pt un copil ci sa i ofer măcar 50% din ce am primit eu!” ne spune o bloggeriță.

Unele persoane nu exclud udeea de a crește copii dar nu se văd având copii biologici din diverse motive. Cum s-a specificat mai sus, unele persoane pot prefera să adopte. Iar altele, din păcate, nu pot avea copii din cauza problemelor de sănătate.

Problemele de sănătate

„Pot să-ți spun experiența mea. După ani de zile de tratamente de fertilitate și două avorturi spontane, pur și simplu am obosit și am renunțat. Din păcate, conformația mea nu prielnică prielnică să duc o sarcină la termen. Nu mi-a fost ușor. O perioadă destul de lungă m-am simțit goală pe dinăuntru, fără rost, ba chiar “pedepsită” pentru o vină pe care nu o cunoșteam. Apoi, încet, încet, m-am obișnuit cu idee și m-am gândit că cineva acolo sus a știut mai bine că maternitatea nu va fi punctul meu forte. Că altele sunt așteptările de la mine.”

Cred că este o mare suferință pentru persoanele care vor să aibă copii și nu reușesc din cauza problemelor de sănătate. Infertilitatea și avorturile spontane sunt afecțiuni mai comune decât am crede și de aceea subiectul unei sarcini trebuie mereu tratat cu delicatețe.

”Anul asta si de-a lungul timpului am descoperit multe probleme care-mi pot afecta o posibila sarcina. Si-mi doresc foarte mult copii. Un copil m-ar si “salva” de anumite afectiuni, dar nu pot sa fiu atat de egoista ca sa fac un copil si sa-l folosesc inainte de toate drept tratament. Mi se pare ireal.”

Pentru multe persoane obținerea unei sarcini viabile este dificilă și uneori chiar imposibilă. Nu e deloc de comndamnat că multe încetează să se mai chinuie și renunță la ideea de a avea copii. Ba chiar mi se pare demn de laudă că pot găsi alte cauze sau alte scopuri în jurul cărora să-și construiască viața.

”Foarte multe persoane din generatia noastra se confrunta cu probleme de fertilitate. Sau probleme medicale, sarcini pierdute etc si dupa o perioada de chin, renunta sa mai incerce sa aiba copil. Motive cred ca pot fi multe, dar cumva nu stiu daca merita discutate si dezbatute, pentru ca la finalul zilei, nici nu e treaba noastra daca X sau Y face copil sau de ce nu vrea, nu isi doreste. Repet, e minunat ca avem libertatea de a alege. Mai departe, tine de viata fiecaruia si de intimitatea lui.””

Baby-parking în loc de proverbialul sat

Lumea în care au crescut generațiile anterioare și poate chiar și noi, este una foarte diferită de cea de acum, aș îndrăzni că lumea aceea, cu bunici, mătuși, vecini, multe rude și mulți cunoscuți prezenți la tot pasul unii în viața altora este…o lume dispărută, de-a dreptul. Tehnologia ne ajută azi mult însă noi între noi, nu ne mai ajutăm ca pe vremuri, iar asta se simte.

”Se spune că este nevoie de un sat să crești un copil și nu e o minciună. Din păcate, noi ne-am pierdut satul. Și părinții noștri munceau la fel cum muncesc și părinții de astăzi. Poate nu munceau 12 – 14 ore pe zi și nu făceau navetă 2 – 3 ore pe zi. Dar nici n-aveau toți mașină de spălat rufe, aspirator sau mașină de spălat vase ori scutece de unică folosință. Aveau, însă, acel sat. Că erau bunici, că erau mătuși, că erau vecini, nu se panica nimeni că n-are cu cine să lase copilul dacă nu poate să meargă la grădiniță sau la școală.”

Personal, eu nu cred că am prins acest sat despre care se tot vorbește dar știu sigur că mi-ar fi fost tare util acum. Chiar dacă acum locuiesc într-o comunitate mică, unde ne cunoaștem toți și vorbim, unde copiii se joacă împreună afară și se duc uneori unii pe la alții, tot nu cred că poate fi vorba de același lucru și același ajutor. Pentru că da, cum spunea bloggerița de mai sus, pentru cei mai mulți dintre părinți o zi fără școală sau grădiniță este o zi de panică și numeroase giumbușlucuri pentru a găsi cu cine să lase copilul. Nu e de mirare că multe grădinițe sau after-school-uri private oferă serviciul de…babyparking.

Lumea rea(lă)

Multe persoane își pun probleme mediului în care vor crește copiii pe care i-ar avea și știu multe persoane care au avut acest motiv pe lista de motive pentru a emigra în alte țări vestice.

Apoi, daca l-as face, cred ca as prefera sa plec si sa-l cresc intr-o tara cumva rupta de realitatea tehnologica, pentru ca impactul e mult prea mare si prea periculos. Si apoi, intervine ultima si cea mai importanta intrebare: oare vreau sa fac un copil intr-o lume atat de rea si de haină, in care oamenii din jur sunt mai interesati sa se uite peste gardul tau si sa-ti faca rau, decat sa-si vada linistiti de viata…?”

Lumea de azi ni se arată ca instabilă și periculoasă, sunt multe crize, războaie și economia este mai fragilă ca oricând – ceea ce nu pare deloc încurajator pentru a aduce pe lume (încă) un copil.

Motivele financiare

Motivele financiare sunt motive întemeiate pentru care unele persoane aleg să nu aibă copii. Fie că au crescut cu lipsuri sau chiar în familii defavorizare, își doresc ca ai lor copii să nu repete acest ciclu și consideră că mai înainte de a procrea e nevoie să-și asigure o situație materială bună sau măcar stabilă.

”Alte motive? Banii. Multi dintre noi am fost saraci cand eram mici. Sau poate nu saraci, dar am crescut cu lipsuri. Aici ma regasesc si eu. Nu vreau sa am un copil decat daca ii pot oferi tot ce e mai bun. Si daca asta inseamna ca exista o sansa sa nu am vreodata copii, mi-o asum.”

Iar acum, la final, știți voi, mulțumesc că m-ați citit până aici. Chiar sunt curioasă: cum vi se pare alegerea a tot mai multe persoane de a nu avea copii? E bine, nu e bine? Care ar putea fi alte motive care duc la această decizie?

Sursă foto de copertă: Canva.com