La teatru în Măgurele. ”Genul programului: Comedie”
Unii dintre voi poate știți, alții nu, pentru că e drept că nu prea am vorbit despre asta pe blog dar, cu 10 ani în urmă am hotărât să îmi cumpăr un apartament în Măgurele, la 10 kilometri de București. Cum distanța nu e mare, părinții, locul de muncă, prietenii și multe altele, au rămas tot în capitală la o navetă nu foarte lungă distanță, însă eu, din 2014 încoace, locuiesc oficial “la țară”.
La întrebarea ”de ce ai ales să faci asta” nu știu niciodată să răspund clar deși, la acel moment am luat decizia din unele considerente practice. Cu mintea de acum aș spune doar că, uneori, te alege locul pe tine. Cel puțin așa a fost cazul meu. Nu știam nimic despre acest orășel pe vremea aceea însă ce am descoperit a fost o comunitate liniștită și primitoare, care pentru mine a devenit, între timp, acasă.
Ce legătură are postarea de azi cu mutatul din București? Ajung imediat și acolo. Dar, mai ales, ce treabă au teatrul și Maia Morgensten cu orașul Măgurele?
Ei bine, v-am spus că trăiesc într-o comunitate faină iar aici se întâmplă deseori lucruri frumoase. Unul dintre acestea a fost invitația pe care am primit-o săptămâna trecută la piesa de teatru ”Genul programului: Comedie”. De câte ori ai ocazia să-i vezi pe scenă pe Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Răzvan Oprea și Diana Stancu la 10 minute de casa ta? Pentru noi asta nu se întâmplă des așa că am făcut niște aranjamente, am dus copiii la bunici și ne-am asigurat că suntem la intrare la ora stabilită.
Piesa s-a jucat joi, 13 iunie, în aula Facultății de Fizică și intrarea a fost gratuită. De asmenea, spectolul nu este recomandat copiilor sub 12 ani (veți înțelege imediat de ce). Aceasta nu este prima piesă la care merg aici, în Măgurele, probabil că este a treia în ultimii ani și, de fiecare dată, amfiteatrul a fost plin, semn că astfel de ințiative sunt tare apreciate.
Un viitor candidat la primăria Parisului, Francois, e întâmpinat într-o seară aparent obișnuită de soția lui îndurerată, Carla, care îi va da o veste teribilă. Are cancer. La prostată. Cum? Iar mai târziu, fiica lor adoptivă va veni și ea cu noutăți și totul va exploda.
Piesa este o comedie cu multe momente amuzante, cu multe răsturnări de situație care ne vor provoca mentalitățile și convingerile. Jocul actorilor este fantastic, iar ei reușesc să scoată la iveală multe nuanțe ale vieții și societății așa cum sunt ele astăzi, cum ar fi convingerile limitate, ipocrizia, standardele duble dar și că, până la urmă, dincolo de aparențe și statut, ceea ce contează este iubirea.
Dacă aveți ocazia, v-o recomand să o urmăriți, dacă nu pentru subiect, atunci măcar pentru distrbuție, care e una de excepție. Și indiferent că veți ”ține” cu Francois sau Carla (pentru că da, sala s-a împărțit în echipe până la final), vă promit că vă veți distra.
Iar acum, la sfârșit, știți voi – vă mulțumesc. Voi ați văzut această piesă și dacă da, cum vi s-a părut? Iar dacă nu, când ați fost ultima dată la teatru? Aștept cu drag răspunsurile voastre în comentarii.
Sursă foto de copertă: arhiva personală